|
Acasa » PLANTE MEDICINALE » VALERIANA
VALERIANA
Valeriana - Valeriana Officinalis L. — Fam. Valerianaceae
Fr.: Valeriane; G.: Baldrian; M.: Mezei macskagyoker; R.: Valeriana Iekarstvennaia.
Descriere: Valeriana sau odoleanul este o specie ierbacee perena, din flora spontana, dar care este mai ales cultivata, initial cu o rozeta de frunze, apoi cu tulpina erecta, neramificata, cu frunze tulpinale opuse, imparipenat sectate cu 5—11 perechi de lacinii lanceolate, paroase mai ales pe spate si la baza, cu petioli din ce în ce mai scurti de la baza spre varf, flori în inflorescente terminale dense, asemanatoare cu o umbela, flori mici de 4—5 mm, asimetrice, rosii-liliachii pana la alb.
Partea utilizata: Rizomii cu radacinile (Radix Valerianae) care se recolteaza in lunile — III—IV si X—XI.
Ecologie, raspandire, zonare: In flora spontana, unde cantitatile recoltabile sunt reduse, creste în tufarisuri, paduri, locuri umede si umbroase, la marginea apelor, în lunci si zavoaie, în zona de deal si munte. In cultura este mai bine adaptata la temperaturi mai scazute, are pretentii ridicate fata de umiditate si lumina (suporta cel mult semiumbra). Prefera solurile profunde, usoare, boga te in humus, permeabile. Zonele foarte favorabile se gasesc in Campia Timisului si, în special, a Crisurilor (jud. Bihor), Podisul Transilvaniei, depresiunile din jud. Bistrita-Nasaud, Mures, Harghita, Covasna, Tara Barsei, iar zone favorabile nordul Moldovei (jud. Suceava, Botosani, Neamt). Tehnologia de cultura. Premergatoare — cereale de toamna, prasitoare si culturi furajere pentru masa verde. Ingrasaminte — fosfor 60—70 kg/ha si potasiu 50—60 kg/ha la aratura de baza; azot 30—40 kg/ha la pregatirea patului germinativ. Pregatirea terenului — aratura la adancimea de 25—28 cm, mentinerea terenului curat de buruieni, lucrare apoi cu discul în agregat cu grapa cu colti reglabili si nivelatorul. Insamantare: în luna august cu semanatoarea SUP—21 cu distribuitor pentru seminte mici si limitator de adancime, la interval de 50 cm si adancime de 0,3—0,5 cm, cu norma de 3—4 kg/ha. Lucrari de întretineri- prasila oarba între randuri, rarit primavara cand plantele au 2—4 frunze si 4—6 cm înaltime, 2—3 prasile manuale si tot atatea mecanice.
Recoltare: cu plugul fara cormana sau cu dislocatorul de sfecla; rizomii se scutura de pamant cu furca, se despica în 6—8 parti, se trec într-un curent de apa, apoi se trec la uscat.
Principii active: Ulei volatil, alcaloizi, acizii cafeic si clorogenic, sescviterpene.
Actiune farmacologica: Sedativ de baza al sistemului nervos central, ca si al celui autonom al inimii; antispastic; antivomitiv.
Indicatii terapeutice: INT.- Afectiuni cardiace cu substrat nervos (aritmii, palpitatii), stari de nervozitate, anxietate; insomnii; colici stomacale de natura nervoasa; stari de astm; voma.
Mod de administrare: INT. -Infuzie (1 lingurita la cana) care se bea treptat în cursul zilei sau seara la culcare; pulbere, de 3 ori pe zi cate un varf de cutit; tinctura (20 g macerate 8 zile în 100 ml alcool), de 2—3 ori pe zi cate 15—20 picaturi.
vizite: 234
|
|
